mi'am rupt sufletul de atâtea ori pentru tine
pentru "noi"...
şi am primit în schimb pereţii goi
plini de tine.
ţi'am şters lacrimile mai apoi
una câte una le'am adunat în palma mea
ca apoi să plâng eu cu ele.
să'ţi plâng lacrimile.
apoi să'mi plâng durerea.
ţi'am căutat mai apoi pe frunte
ultimul sărut...
şi am găsit lacrimile tale...
ţi'am căutat apoi urmele de piele ...
adn'ul tău.
am plecat noaptea în căutarea lui
în aşternuturile în care te găseam mereu pe tine.
şi eram plină de tine.
acum...???